Astazi, Majestatea Sa, Regele  Mihai, a innobilat pentru o clipa cu Augusta Sa Prezenta Parlamentul Romaniei si i-a facut pe distinsii deputati si senatori sa inteleaga cine sunt de fapt: „alesii poporului”. Toata adunarea a fost cuprinsa de emotie pe care fiecare si-a explicat-o dupa posibilitati: Victor Ponta (saracu’!) a asistat la o „bucatica de istorie” , altii au inteles ca se afla in prezenta Majestatii (Teodor Paleologu). Pana la urma este si normal ca acolo unde apare Regele sa se intample ceva: fiind uns de Dumnezeu, el este, prin urmare un purtator de Dumnezeu….

Despre avantajele monarhiei constitutionale asupra republicii este inutil sa dezbatem: ele sunt evidente. Spre exemplu, 3 dintre ele: din punct de vedere „teologic” ,  asa dupa cum regele este „deasupra noastra” nefiind tinut de legi, ci fiind garantul lor, tot astfel  pricepem mai usor ca deasupra tuturor se afla Dumnezeu, in fata caruia vom si da odata socoteala (De aceea regele ii poate gratia pe condamnati, dupa cum si Dumnezeu iarta pacatele oamenilor, in schimb, cu ce drept face asta presedintele?). Dar nu este nevoie sa mergem atat de sus: aflandu-se deasupra unor interese de grup ce l-au propulsat la putere, regele este detasat de patima politica, fiind astfel garantul ordinii constitutionale, al echilibrului, al credintei, al democratiei. Presedintele, NU; si nici nu poate fi, caci este exponentul celor care l-au votat. De ce ne complacem asadar in utopii de genul celor scrise prin diverse constitutii ca presedintele este echidistant??? Acesta este al doilea argument, de ordin functional. Si, in fine, coborand si mai jos, prefer oricand pe Ludovic XVI si pe Maria Antoaneta cu toate excesele lor oricarui Nicolas Sarkozy si oricarei  Carla Bruni – macar cei dintai aveau maniere.

Revenind la discurs, a mai spus ceva Regele, ceva ce trecut neobservat, si anume ca elitele au un rol important in reformarea societatii romanesti…Intrebarea se pune: care elite? Cand vorbim de elite, ne referim la persoane ce au un  anume impact public, in bine; in Romania  le numeri pe degetele de la maxim  doua maini: in politica,  numarul lor- veti fi, sper,  de acord cu mine –  este egal cu zero ( a fost Coposu, ce e drept….); in cultura ne raportam la Plesu, Patapievici si Liiceanu la pachet (in orice societate normala cei trei nu au ce cauta impreuna, sunt diferiti, dar daca la noi numai astia sunt?); in finante – Isarescu; in afaceri? – poate ma ajutati, ca nu-mi vine nimeni in minte …si cam atat. Imi cer scuze celor pe care i-am omis (PF Daniel?). In rest o multime de Iliescu, Constantinescu, Basescu, Antonescu si alti …escu si sa nu uitam exceptiile de nume Becali si Copilul Minune.  Iarasi, imi cer scuze celor pe care i-am omis (Udrea?)

Monarhia este in sine creatoare de elite, pentru ca Regele, Casa Regala, in fine, aristocratia reprezinta un model la care toata societatea se raporteaza, incepand de la palariile pe care le poarta Elisabeta a II a si pana la modelul de curaj si patriotism de care a dat dovada George VI cand era bombardata Londra in al doilea razboi mondial.

Astazi a fost o zi frumoasa. Ramane sa meditam ce ar fi mai bine:  sa ne intoarcem la o societate bazata pe elite, sau sa  ii dam inainte cu „Liberte, Egalite, Fraternite!”

DC


0 comentarii la “The King’s speech”
Comentariul tau