S-a anuntat azi prin mijloacele mass-media ca Posta ii va trimite obligat-fortat pe angajatii sai in cate 2 zile de concediu fara plata pe luna pana la sfarsitul anului, economisind astfel 7 milioane lei, urmand ca 2000 de posturi sa fie restructurate, dupa ce, anul trecut, Posta a inregistrat pierderi de 29 milioane EUR. Va mirati?

Nu cred sa existe  la ora actuala institutie in tara asta  care sa intruchipeze mai bine „virtutile” sectorului public. Nicaieri nu se vede mai bine dispretul pentru client, atitudinea ca acestuia i se face o favoare cand si daca este servit, ineficienta, incompetenta, lipsa de orice sentiment de raspundere al angajatilor….Daca doriti sa va reamintiti cum era in comunism, nici nu e nevoie sa se infiinteze vreun muzeu….ajunge sa mergeti pana la posta….

Putine s-au schimbat de atunci….vine, bunaoara, cate un colet, cate o scrisoare recomandata, primesti in casuta postala o instiintare scrisa (cu picioarele) pe care este trecut si un numar….acuma, nu este nevoie decat de cel mult 4 clase ca sa intelegi ca 2 vine dupa 1, ca 70 e inainte de 80, in fine, ca numerele inseamna o ordonare.  Ei bine, la posta nu este asa: ajungi cu hartiuta si angajata respectiva incepe sa caute intr-un catastif mazgalit (tot cu picioarele). Teoretic, din 3 itreratii ar trebui sa ajunga la coletul tau: sa spunem ca ai numarul 272. prima oara deschide la intamplare si nimereste, sa zicem, la 500; in mod logic are trebui sa dea paginile inapoi pana cam pe unde se afla cele cu 200 si ceva, urmand apoi sa se uite mai atent si sa-l nimereasca pe 272. Nici vorba: de fiecare data catastiful se rasfoieste de la prima pana la ultima fila. Se formeaza o coada, lumea se enerveaza…din cele 5 angajate, numai una se ocupa de colete…restul sta cu un calculator in fata…oare de ce? doar totul se scrie de mana….

Cea mai tare faza pe care am trait-o a fost cand am primit in mod eronat o scrisoare adresata unei anume doamne Popescu din comuna Bragadiru, eu domciliind in Bucuresti, Aleea….. Cum aveam treaba la posta, am luat si scrisoarea cu pricina spre a o returna Postei  care ar fi urmat sa o redirectioneze catre adrisantul necunoscut mie. „De ce ne-ati adus-o noua, trebuia sa luati legatura cu factorul postal….”Am simtit ca mi se pune un nod in gat si, pe un ton egal, am incercat sa-i explic duduiei respective: „Doamna locuieste in Bragadiru, eu in Bucuresti….” „da, da, trebuia sa luati legatura cu factorul…” Nu mi-a mai ramas altceva de facut decat sa zbier si sa-i explic ca nu pot sta toata ziua acasa pentru a prinde momentul cand vine factorul etc etc.

Sa va mai povestesc si de semnaturi in fals, comise de factori, de luare la cunostinta in cazul unor instiintari cu caracter oficial? Nu, v-as plictisi…

Sistemul de posta infiintat de Darius a constituit un stalp  de sustinere al Imperiului Persan. E drept, la noi, persii, cum venira se facura toti o apa si-un pamant. Poate era mai bine sa nu, am fi avut si noi o posta ca lumea….


2 comentarii la “Posta, ultimul dinozaur…”
  1. Mihaila Raul a spus:

    Serviciile de curierat private le-au luat clientii, scrisori nu se mai trimit ca este internet si telefon mobil. Dar in fiecare comuna e cate un oficiu postal cu cate un angajat si un sediu la care se platesc facturi. Factorii postali au ramas cu impartirea pensiilor. Daca si astea ar fi trimise pe card, nu am mai avea practic nevoie de posta. E management defectuos. Si s-au facut si multe porcarii – filatelia e una din ele. Nimeni nu a identificat servicii noi pe care sa le dezvolte. O retea in toata tara era un atu important pentru multe chestii

  2. maria a spus:

    hai sa povestesc ceva cu draguti ce misuna prin oficiile postale.
    am primit aviz postal sa merg sa risic de la oficiul postal 66 UNA BUCATA DULAP MARO, eu comandasem cartii nu dulapuri.
    merg la oficiu dau avizul primesc coletul cu carti si intreb ce-i cu dulapul…..aaa, pai coletul era pus pe dulapul maro.
    draguti nu? postasi nostri.

Comentariul tau